Istoria unuia dintre cei mai importanti producatori mondiali de autocare, Setra, a inceput in urma cu mai bine de 100 de ani, cand parintele companiei, Karl Kassnohrer, a introdus primul sau autobuz pe o ruta regulata.
In februarie 1911, autobuzul construit de Karl Kassbohrer a inaugurat prima linie de transport, punctul de plecare fiind Piața Minster, din orasul Ulm, iar cel terminus, in suburbiile din Wiblingen. Construit pe un sasiu OLW Saurer, acesta avea o greutate de doua tone si putea transporta 28 pasageri (18 locuri erau pe scaune, iar restul in picioare). Datorita motorului in patru cilindri, care dezvolta 30 CP, el putea ajunge la o viteza de 45 km/h, cu 15 km mai mult decat limita din acea vreme de 30 km.
Compania si-a accelerat dezvoltarea dupa al doilea razboi mondial. In 1950, in urma proiectului "KKS" (Karl Kässbohrer self-supporting bus), a fost realizat primul prototip al unui autobuz fara sasiu separat. Acesta a stat la baza primului autocar Setra S8, care a facut senzație la Targul Internațional IAA din Frankfurt, in anul 1951. Cu un cadru construit din tevi patrate sudate, Setra S8 a fost primul autocar in adevaratul sens al cuvantului, putand oferi confort si siguranța celor mai exigenți pasageri.
si AZI...
Setra a lansat gama de autocare ComfortClass 400 in 2004, iar anul trecut, cu prilejul aniversarii a 60 de ani de existenta, a prezentat modelul S 415 GT-HD "Final Edition", care are dotari de exceptie destinate confortului pasagerilor.
Pentru Setra, micile detalii fac intotdeauna diferenta. Astfel, bijuteria gamei ComfortClass este dotata cu geamuri fumurii "Galaxsee" cu elemente decorative din inox. Cele 49 de scaune "Voyage Plus" destinate pasagerilor au piele in partea superioara si in laterale, de aceeasi culoare cu exteriorul autocarului. Scaunele de inalta calitate au spatar reglabil cu strat gros de captuseala, reglare laterala, doua manere de sustinere, cotiera rabatabila pe partea dinspre culoar si plasa de bagaje in standard.
Articolul complet în numarul din ianuarie al revistei



Arhiva















